marți, 12 februarie 2013

O seara plina de nervi

Avem o tara frumoasa. Si nu te plictisesti sa traiesti in ea. Cu bune si cu rele, cu miorite si fara caprele vecinului avem multe de facut ca sa iesim la liman. Dar, nu e un loc in care sa nu poti trai.

Pana cand ajungi la un spital. Daca voi pleca vreodata din tara asta de asta o voi face. Pentru ca nu e suficient sa fi bolnav, sistemul te face sa te simti indatorat, adus de spate, in anumite momente chiar umilit. Si nu mai vreau, vreau demintate, medici care sa vorbeasca cu tine, sa iti explice, asistente care sa aiba rabdare, tomografe care sa mearga, pastile pe care sa nu le aduci de acasa.

As vrea sa dau vina pe sistem, dar sistemul e format din oameni. Si eu imi platesc impozitele la stat, inclusiv cele pe sanatate. Si mai platesc si rezerve private ca sa am o urma de decenta in conditii. Dar mai mult decat atat nu stiu ce sa mai fac, si nu ma pot abtine sa nu spumeg de furie pe situatia de acum.

Daca as putea, maine as pleca din Romania. Nu din snobism, ci pentru demintatea care mi-a mai ramas ... si uitandu-ma in jur eu sunt un caz fericit!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu