sâmbătă, 23 februarie 2013

Facultatea de Stat

Am ajuns să folosim programatori din India, China și chiar Tunisia. Pe bune, deja știu 3 amici care în căutare disperata de oameni care să fie în stare să scrie o aplicație de Android sau de iOS repede și bine lucrează cu programatori de afară.

Dar sa începem prin a vorbi despre povestea lui Geo. Geo are o firmă mică de soft și trăia până acum câțiva ani din outsourcing. Apoi a venit peste el criza, forfetarul, sănătatea pentru PFA și a dat oamenii afară ca nu mai avea cum să îi țină. Norocul lui s-a numit iOS și mai apoi Android, așa ca acum Geo are deja câteva zeci de aplicații care din vânzări și reclame îl țin pe linia de plutire. Și pentru că acum a mai trecut criza și era băiat de treabă, mai are de 4-5 ori pe ani și ceva proiecte de afară. Până acum a lucrat cu studenți pentru ca făceau mult Web, iar HTML, CSS, JS și un pic de PHP sau RoR nu erau mare lucru de învățat.

Dar s-au mai schimbat lucrurile. Ca să știi ce faci în Java si Obejctive-C ai nevoie de ceva mai mult background tehnic și de un pic mai mult timp. După vreo 3 țepe mari (adică luat studenți, făcut trening, investit in ei vreo 3 luni până când au devenit productivi, pierdut exact 3 luni mai târziu …) s-a lecuit și s-a gândit el sa nu mai colaboreze decât cu oameni care știu deja. Surpriza a fost mare de tot. Nu a găsit omul in tot Bucureștiul studenți care să știe așa ceva și sa vrea un part-time, cu program flexibil. A căutat aproape 6 luni. Nada … Când a găsit cât de cât ceva programatorii cereau in jur de 800-1000 de euro pe luna minim, pentru un part-time, voiau banii în mână nu FPA. Așa că Geo a ajuns sa lucreze foarte bine cu două echipe, una din China pentru iOS și una din India pentru Android. Și la jumătate de preț față de Romania, cu factură, etc …

Sunt 2 probleme aici:
Prima e de legislație, care te cocoșează cu taxe și nu te ajută deloc. Ești startup și ai nevoie de 2-5 oameni. Buzz off, dai la stat aproape 1.7 din banii pe care îi ia angajatul în mână. Reducerea pentru programatori? No way, că nu te încadrezi la cifra de afaceri.  Dacă ne uităm un pic la ce au făcut alții pentru asta o să vedem că există soluții. Vorba aia, nu cerem bani de la stat, ci un pic de inteligență (știu că să ceri inteligenta de la statul român e imposibil). Hai sa vedem, dacă ar face statul o derogare de la toate impozitele cu angajații pentru primii 3 ani de funcționare in anumite condiții pentru startup-urile noi din câteva domenii? Pai putem vorbii de mii de firme, cu 2-5 angajați, deci zeci de mii de șomeri mai puțini. În plus, firmele astea au nevoie de servicii (sedii, contabilitate, etc …), iar aceste servicii generează locuri de munca adiționale și impozite. In cel mai rău caz statul ar fi pe break even.  Se zice ca 10% din firme au succes. Deci câteva sute or să treacă de cei 3 ani și o să reușească sa înceapă să plătească impozite normal. Dacă or să fie cu adevărat de succes or să genereze venituri mari, sau foarte mari, poate chiar or să fie vândute (nu zic Instagram, dar daca se vând 2-3 pe an cu câte 5-10 mil $ deja doar din 16% impozit pe venituri pentru persoane fizice statul scoate mai mulți bani decât ar scoate impozitându-le pe toate). În plus, s-ar putea plăti salarii decente, bani care ar fi impozitați indirect (TVA, accize) și care ajung tot în economia noastră. Pentru asta însă ai nevoie de voiință, creier și un program pe care sa-l gandești în perspectivă (pe termen lung adică, deobicei mai lung decât un ciclu parlamentar …).

A doua problema este învățământul. Școala noastră e degeaba. Sau ma rog, aproape degeaba. Cu câteva excepții notabile (Politehnica București fiind una dintre ele, școliile de vară fiind celelalte) în facultățiile tehnice din România nu există cursuri decente axate pe tehologiile noi. Vrei sa inveți sa programezi în Android, iOS, Ruby, Python, Node.js? Sau sa lucrezi cu Mongo sau Hadoop? O faci in timpul tău, pe banii tăi. Facultatea o sa te învețe formele normale ale unei baze de date, UML plus o carcă de imbecilităti care NU contează atunci când ai nevoie de un job. De asta, 80% dintre studenții de la Cibernetică care au dat un test de angajare cu mine NU au trecut de prima probă. Dacă te pune sfăntul să-l întrebi de un lucru de bază cum ar fi: sigleton design pattern, mostenire, heap vs. stack, box model-ul de CSS, daca stringurile sunt mutabile in C#, e ca și cum ai deschide cutia Pandorei. Cum naiba să știe așa ceva, când jumătate din timp li se predau materii de genul: Economia informaţiei, Sisteme informaţionale economice, Proiectarea sistemelor informatice, Serii de timp, Metode moderne de analiză și proiectare a sistemelor informatice pentru afaceri, Managementul documentelor … Sincer acum, cum ar fi să poți alege între un curs cu Oracle și unul cu baze de date NoSQL? Sau să ai în lista de opționale: Programarea pe Android, Programarea pe iOS, Introducere în Node.JS, Dezvolarea aplicațiilor web cu Python, Dezvolarea aplicațiilor web cu PHP, Front-end development cu HTML 5 si CSS3 (plus Twiter Bootstrap, jQuerry, developing websites for mobile devices) etc … Pun pariu că dacă s-ar dori să existe aceste cursuri ar fi bătaie pe locuri. Pentru simplul motiv că un curs similar platit e cam 1000 de euro, și pentru ca ai avea sanse să-ți găsești un job după ce termini facultatea. Pentru că în timpul facultății NU ai mai avea timp să lucrezi … cursurile ar fi cu adevărat interesante și te-ai duce la școală. Toată lumea castigă: faclutățiile au absolvenți care își găsesc de muncă, studenții învață ceva relevant iar companiile au forță de muncă calificată și nu mai au nevoie de 3-6 luni ca să poată produce. Sau poate că nu toată lumea câștigă… profesorii care încă mai predau forma normală 4 și alte astfel de fosile ar avea doar de pierdut.