Nici data trecuta nu prea mi-a placut in Puno. Daca in Cusco unde exista un gringo ghetto tot mai gasesti cateva locuri unde sa mananci ceva ce nu e occidental. In Puno in doua zile am gasit greu de tot ceva mancabil care sa nu fie pizza sau paste.
Si e normal sa fie asa. In centru 90% din oameni sunt turisti. Restul de 10% incearca sa le vanda ceva, fie artizanat, fie macare sau cazare, sau internet… Ai gringo, ai pizza si paste. Peste tot, iar peruanii sunt foarte departe de a fi italieni. Sau macar de a face o mancare italieneasca decenta.
Oricum am gasit un restaurant rezonabil (pizza & pasta) in care insa aveau si altceva decat asta si trucha. Restaurantul era plin de gringos, ca mine, aproape 40 de oameni. Dintre acestia am fost singurul care nu a mancat pizza, paste sau omleta la cina. Sopa criola a fost decenta iar alpaca la gratar a fost chiar buna. Nu stiu ce a fost la desert insa a fost ok (un fel de mousee de caramel). Totul udat din blesug cu mate de coca, si cu increduibila existenta a unui espressor (primul pe care il vad in alta locatie decat un Starbucks).
Toate la un loc. Gringo esti … pizza mananci. Noroc cu fructele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu