Los mejores amigos!

Nu sunt romani ci austrieci, poate si de aici incapatanarea lor de a fi perfecti. Ne-am cunoscut in prima vacanta dupa operatie, si ultima de dinainte de chemoterapie, cand frigul necrutator din Viena m-a convins :). De atunci suntem amigos, si am fost impreuna in multe locuri frumoase in acesti ani, au avut grija de mine intodeauna si m-au ajutat la bine si la greu. Le datorez multe.

Au fost alaturi de mine si in 2009 in Peru, iar fara ei acum ar fi fost cu mult mai greu. Ori de cate ori ma uit la ei imi dau lacrimile (dupa 4 saptamani e si normal sa se intample asta) si va fi greu sa renunt la ei. Am vrut sa o fac, sa le fie asta ultima aventura dar nu pot. Si desi se vede ca sunt trecuti prin multe, ii voi pastra si poate ca vom mai avea parte si de alte aventuri (cu lacrimile de rigoare ori de cate ori ii dau jos …)