Ar trebui sa fi perfect pentru ca intruchipezi divinitatea! Da, cu TINE vorbesc, Dumnezeu, Alah sau cum ti-o mai zice lumea. Esti un ratat si un parvenit. Ne faci sa credem ca ne-ai creat asa cum suntem cu un scop, ca in spartele actiunilor tale exista vointa divina. Te ascunzi dupa ingeri ca sa-ti repare greselile pe care le faci. Ai spus ca liberul arbitru este un dar, insa de fapt a fost o gresala de estimare. Te-ai chinuit sa fi perfect si ai creat o lume in 7 zile! Nu stiai ca graba strica treaba? Uite ce-ai facut! N-ai fost in stare sa faci o Eva care sa nu ne alunge din gradina Edenului. Daca nu ai fi gresit in ceea ce ai facut nu ai fi cunoscut niciodata senitmentul de manie, pentru ca perfectiunea nu poate enerva. Cum sa fi TU fiinta suprema cand ai dat gres atat de lamentabil cu lumea de azi? Nu cred in pedepsele divine! Sunt doar greseli de proiectare. Ai gandit la scara mica si n-ai reusit sa vezi ca actiunile tale vor duce la razboaie, durere, ura interrasiala si religioasa, la cancer si copii care mor pe paturi de spital. Nu te cred in stare sa veghezi asupra intregii lumi, nici macar ajutat de o armata de ingeri si o corhoada de preoti. Si mai ai si curajul sa ne indemni sa-ti cerem iertare pentru pacatele noastre! De ce? TU ar trebui sa ne ceri iertare pentru greselile tale, pentru ca fara ele nu am fi cunoscut agonia si durerea, razboiul si ura, boala. Nu vreau sa-ti cer iertare pentru nimic. Pur si simplu nu vreau pentru ca consider ca m-ai pedepsit destul. Pot sa inteleg ca ai avut ceva cu mine, dar ce ai avut cu cei care ma iubesc? Esti chiar atat de obtuz incat sa nu vezi ca pedeapsa TA asupra mea ii doare mai mult pe cei care ma iubesc decat pe mine? Eu as fi putut muri, insa ei ar fi trebuit sa traiasca cu asta! Da sunt suparat pe TINE, si cred ca nu sunt incurcate caile TALE, ci sunt simple si directe. Vorba asta e doar ca sa-ti ascunzi incompetenta! Si daca n-ar fi ingerii din viata mea, te-as concedia din suflet si din cap. Ai grija de ingeri pentru e singurul lucru cu care inca n-ai gresit!
vineri, 8 mai 2009
Cuvinte vechi
Deunazi am primit mustrari ca ma cenzurez, ca nu public pe blog tot ceea ce scriu. Azi o sa fac o exceptie, si o sa scot de la naftalina un text mai vechi, dintr-o perioada in care dorinta de a trai ma facea sa fiu foarte suparat pe viata, si mai ales sa caut vinovati pentru suferinta pe care o vedeam in ochii celor din jur. Asa ca iata-l:
Labels:
aberatii inutile
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu