- Auzi, nu-i asha ca ne pierdem timpul in nimicuri si lupte cu morile de vant? Consumam aerul din jurul nostru pentru a construi lucruri pe care sa le lasam in urma?
- Hmm ... de ce zici asta?
- Pentru ca suntem egoisti si vrem ca lumea sa-si aduca aminte de noi, sa continuam sa traim si dupa ce nu a mai ramas nimic din noi ...
- Adica zici ca noi oamneii vrem sa fim fantome ?
- Nu, nu! Zic ca vrem sa traim vesnic si asta e singurul mod in care ne apropiem de asta, sa ne putem uita de sus de pe norisor la cum isi aduc oamenii aminte de noi! Suntem egoisti!
- Stii ceva? Eu unul nu vreau sa las nimic in urma, vreau sa fiu o umbra, vreau sa traiesc asa cum simt si vreau fara sa nu mi pese de ce ar trebui sa fac si ce ar trebui sa simt, de lume si de tot ceilati!
- Dar o sa-ti pierzi locul pe norisor!
- Ei si? Eu am rau de inaltime! Unde ai mai auzit tu ingeri carora le e firca sa zboare. Si in plus imi place mult prea mult caldura ...
„Shefule, cred ca am dat de dracu!”, zise baiatul cu ochi albastri apasand pe butonul de stop de la masina de inregistrare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu