Citeam in newsweek un articol interesant despre “the rise of right” (pe romaneste cum castiga nationalismul capital politic) in Europa. Cica din ce in ce mai multe partide nationaliste reusesc sa intre in parlament in tari precum Italia, Ungaria, Elvetia, Austria, chiar si tarile scandinave. Ei bine la noi nationalismul e in letargie pura si mi se pare normal sa fie asa intr-o tara dezbinata in care din ce in ce mai multi oameni de valoare si care mai poseda o urma de educatie isi cauta linistea si normalitatea in alte parti. Ardelenii nu-i mai urasc pe ungurii, acum se muta in Ungaria ca acolo in sate au gaze, electricitate si asfalt. Vadim de abia mai intra in parlament, si cand o sa moara si senilii aia care-l mai voteaza e gata nationalismul la noi.
Ma uitam azi pe Euronews la marea de oameni cu lumanari in mana si lacrimi in ochi care au iesit pe strazi in Argentina sa-si prezinte omagiile si condoleantele fostului presedinte. Daca maine ar muri Basescu la noi ar fi chef nu doliu national, ar urla manelele la Vanghelie in sector mai ceva ca sirena lui Vasile Roaita.
Problema nu e disolutia extremismului ci mai curand disolutia sperantei in ceea ce inseamna tara asta, sau poporul asta. Cati dintre noi pot sa zica cu mana pe inima ca nu au pe cineva din familie sau dintre prieteni plecati din tara?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu